Gabriel Predescu despre industria hoteliera realitatile si tendintele curente

Copiez,intr-un fel, titlul articolului unui prieten care de obicei nu scrie de turism si mancare. Dar are un articol pe tema asta….el scrie :”Unde Mananc Bine In Cluj - La Bistro Viena” si articolul e disponibil aici. Poate ca are dreptate, poate ca nu. Eu stiu ca am fost o singura data acolo si in afara de berea nefiltrata nu am nici o amintire placuta…de obicei nu prea mai calc in localurile care m-au dezamagit…altceva
Am ajuns impreuna cu un prietem dupa ce am vizionat un baschet si am jucat putin obligatea la libere (eu nu mai pot sa joc ca am genunchii rupti) la Hanul Piratilor in Manastur. Imi era o pofta nebuna de “mici la metru” si o halba de bere. Super incantati. Ne asezam la cea mai vizibila masa tuturor ospatarilor–in usa. In fata noastra niste veverite care ne analizeaza din priviri telefoanele si cheile de la masini, gesturile etc. Toate sunt in contrast cu echipamentul:tricouri culoare “somon” transpirate dupa baschet, blugi respectiv pantaloni negri. Ele (5) beau 3 sticle de cacat de apa plata.Fara lamaie.Au fitze…as bea in loc de bere o butelie de Sarba cu apa minerala rece rece. Au in meniul asezat pe masa. Chelnerul a observat ca de pret de o tigara ca ne-am asezat la masa dar nu ne baga in seama. Se apropie de masa dar surpriza merge la veveritze. Stau de vorba–se cunosc. Privirile mele insistente, rugatoare nu il impresioneaza desi le vede si le simte si pleaca. Am ramas nebagati in seama. Sunt putin iritat. Trece un alt chelner care evident avea alt sector…eu brusc “nu va suparati…se poate…” la care el, si mai brusc “da se poate…o sa vina colegu’”. Ma gandesc la butelia mea de vin sec cu apa minerala rece–sa imi mai treaca din nervi. Mai aprindem cate o tigara. Veveritzele ne arunca mici priviri. Simtindu-se amenintat chelnerul vine iar si vorbeste cu ele. Pe noi nu ne baga in seama desi privirile mele imploritoare il lovesc permanent. Pleaca iar. Injur in gura mare si termin prin “hai in alt aparte” cu explicatia aferenta.Toti chelnerii se uita la noi. Si clientii care au auzit.Veveritzele sunt mirate. Ma ridic zgomotos, mai injur o data, dau explicatiile aferente si plecam. Simt cum unii clienti imi dau dreptate. Altii sunt mirati…veveritzele sunt incantate.
Am plecat si am ajuns in alt local unde in urma unor dispute cu osptarul “sarba de beciul e dulce”–zicea el, dar nu avea in gestiune, “e sec” ziceam eu, am sfarsit prin a manca un extraordinar platou ardelenesc (slanina si ceapa rosie de turda erau autentice), o fasole cu ciolan (ciolan ciolan, nu metro) si 3 butelii de sarba. Mi-am trimis de la mine 4 butelii pe taxi; 3 le-am baut noi, una i-am dat-o cadou chelnerului. Pe langa sticla de Sarba de 2005 primita cadou, a primit si “o spaga” mai mult decat decenta pentru discutii si servire. Ne-a ademenit si poimaine cu “un spanac cu ochiuri sau poate chiar urzici”…hmmm…prezent. Numele localului?! Surpriza…

Pentru nesimtitii de la Hanul Piratilor: lucrati pentru spaga dar nici pe aia nu stiti sa o recunoasteti!! Mergeti la manichiura daca singuri nu sunteti in stare sa va taiati unghiile! Faceti curat in bucatarie!!! Pe fata: jegosilor! la propriu si la figurat! Stiam de problemele pe care le aveti dar din pofta de “mici la metru”, foame si sete drastica dupa putina miscare,mi-am calcat peste frica si am vrut sa mananc la voi! Din respect pentru alti clienti ca eu nu mai calc veci pe acolo, faceti curat, roadeti la propriile unghii si invatati limba romana!