O apreciez nespus pe D-na Ministru Udrea — si scrisoare deschisa

Context
Am scris mult pe tema activitatii D-nei Elena Udrea si a Ministerului Turismului. Cred ca toate articolele pe aceste teme sunt negative. Si asa si trebuie. Si sunt convins ca o sa mai scriu negativ. Dar…
Ieri intro discutie cu un foarte bun prieten si “colaborator” nu o sa-i dau numele ca nu stiu daca am acordul lui, discutie in care vorbeam de ridicarea TVA-ului si faze de genul, i-am spus ca noi hotelierii ramanem cu TVA de 9%. El, foarte scurt si fara sa mai continuam discutia de taxe, impozite si guvern, intrucat aveam altele de discutat mai importante pentru noi, pune ceva de genul “ce tare e Udrea asta…orice masura se ia nimeni nu se atinge de ministerul ei”. Am terminat lucrul si plimbatul si tot si am ajuns acasa. M-au bantuit discutiile avute (nu pe tema asta) pana tarziu. M-am linitit, am dat drumul la televizor si am fumat 2 tigari sudate. Apoi gandindu-ma la altele si altele, cand m-am pus sa dorm m-a bantuia faza “ce tare e Udrea” — si da! E tare rau de tot!
Mi-am facut temele.
Articol
De cand este dansa Ministrul Turismului nimeni nu s-a atins la modul negativ de operatorii din turismul romanesc.Si eu ma exprim din punctul de vedere al hotelierului. Cand ne dardaiau dintii de frica impozitului forfetar in modul propus de dl Boc, sunt convins ca dansa a fost impotriva — si d’aia, in momentul de fata e o discutie moarta in cadrul guvernului. Contextul, dupa ce domnul Boc a dat in hotelieri si restaurante “acolo e cea mai mare evaziune!” dupa ce propunea impozitul ala imposibil si era extrem de pornit, totul s-a domolit, de fapt s-a stins de tot. Nimeni nu se atinge momentan de impozitul hotelierilor. TVA-ul…contextul iarasi, din punctul de vedere al dlui Boc si al guvernului extrem de favorabil in favoarea lor; criza, au majorat TVA-ul la tot in afara de TVA-ul la cazare. Ce mai e de spus?! Credeti ca s-a gandit dnul Boc sa ne lase pe noi in pace cand dansul taie de la pensoinari?! Nu prea cred! Cred ca negocierile au fost dure. Dar noi hotelierii am castigat.
Dna Udrea s-a impus clar:
— Ministerul Turismului a primit cel mai mare buget din istorie
— nimeni nu s-a atins cu diminuari si reduceri si disponibilizari de Ministerul Turismului
— nu s-au aplicat alte taxe in afara de cele stabiilte inainte
— nu s-a aplicat impozitul forfetar in forma in care ne-ar fi omorat
— nu s-a marit TVA-ul

Se vede ca Dna Udrea are un cuvant greu de spus in actualul guvern, mai greu decat vladescu, blaga, videanu si altii. De aceea eu unul o apreciez nespus. Nu stiu daca noi hotelierii am castigat ceva dar e clar ca nu am pierdut nimic!

Scrisoarea

Stimata Doamna Ministru Udrea,

Tin sa va multumesc pentru activitatea dumneavoastra. Nu voi incerca sa judec in aceasta scrisoare daca actiunile dumneavoastra sunt pozitive in promovarea turismului romanesc, daca banii sunt cheltuiti eficient sau nu. Nu voi incerca sa judec in aceasta scrisoare daca sustinerea de care ne bucuram noi hotelierii vine din dorinta dumneavoastra de a nu va pata imaginea. Va multumesc ca ne sustineti, va multumesc ca nu ne omorati.
Va multumesc ca sunteti puternica si ca aveti sustinerea pe care o aveti.
TVA-ul de care noi ne bucuram este o gura de aer de care credeti-ma ca atat noi ca hotelieri, ca angajati, ca lucratori, cat si dumneavoastra ca Minister si autoritate nationala avem nevoie. Turismul este prioritate nationala in Romania asa cu ati declarat atat dumneavoastra cat si dl basescu. Daca s-ar fi ridicat TVA-ul si ar fi fost introdus si acel impozit, hotelierii din orase (unde nu exista evaziune) ar fi murit.
Avand in vedere aceste lucruri, in momentul de fata va consider cel mai bun ministru al turismului din toate timpurile.
Va rog sa nu ramaneti, cel putin pentru mine, doar ca cel mai bun ministru al turismului pentru ca nu ne-ati ridicat birurile in momentele astea, pentru ca aveti un cuvant atat de greu de spus in guvern. As vrea sa fiti si ministrul care a reusit sa readuca Romania pe harta turismului mondial. As vrea ca in timpul mandatului dumneavoastra incomingul in tara noastra sa creasca. Momentan scade si e in scadere. As vrea sa pot afirma ca sunteti ministrul turismului care a adus cele mai noi si inovatoare idei si solutii. As vrea sa pot zice toate astea. Nu pot. Dar va multumesc enorm ca ii faceti praf pe restul colegilor dumneavoastra din Guvern.
Se pot face multe, exista mecanisme. Roata a fost invenatta de mult! Trebuie doar sa o invartim. Ar fi pacat sa nu o invartim. Avem exemple langa noi desi le urasc, sunt exemple ale reusitei — bulgaria, ungaria, croatia si exemplele pot continua. De la fiscalitate pana la facilitati si organizare.
Am mai spus si o spun: personal sunt dispus sa fac munca de volunatriat pentru Ministerul Turismului. In definitiv pentru turismul romanesc.
Se poate. Se poate inainta. Daca actiunile dumneavoastra in promovare ar fi pe jumatate atat de puternice si rasunatoare precum vocea dumneavoastra in Guvern…daca.

Cu (deosebita) consideratie,
Gabriel Predescu

De prin presa…

Gradul de utilizare e groaznic…Se inchid hoteluri — din diferite motive…dar se inchid.
Puteti citi despre gradul de ocupare si o inchidere aici : in Ziua de Cluj

Si o colaborare a subsemnatului cu o revista de profil.Probabil ca unii ati primit deja revista, eu inca nu am editia tiparita. O compilatie a doua articole scrise pe blog, disponibila aici in HORECA . Urmeaza si alte articole pentru revista.

Servirea rapida. Se aplica analiza cu precadere in cluburi si terase

Scriam in postul anterior de faptul ca am fost intr-un club in Ploiesti si per total a fost ok.
Doresc sa dau cateva detalii despre local pentru a va da seama:
— 3 zone de deservit de aprox 250-300 mp fiecare din ele
— lejer peste 1000 persoane
— nimeni “fara loc” ci fiecare avea masa sau era arondat unei mese unde avea prieteni-rezervare etc
Observatii:
— am asteptat peste 30 minute la masa sa ne ia comanda
— m-am plictisit atat de tare dupa inca vreo 10 minute incat m-am dus sa imi iau de la bar
— barul de niste dimensiuni extrem de mici, cu doar 2 barmani si 1 singur shaker
— la bar am observat ca pe “toata sala” sunt doar 6 ospatari
— toti sase la coada la comenzi la unul din barmani
— unul servea doar clientii care asemeneni mie veneau la bar
— la bar, am asteptat inca 10 minute
— am ajuns la masa si abia atunci mi-a adus si comanda initiala pe care am refuzat-o; si-a cerut scuze ca a durat atat de mult si mi-a explicat ca efectiv nu are ce face, ca se misca cat poate de repede; l-am inteles
Cu alte cuvinte pentru a bea o apa plata si un coktail non alcool am astepta pana sa pot sa beau efectiv din apa 50 minute.
De ce consider ca este extrem de importanta servirea rapida in club/terase pentru unitate direct:
— in cazul de mai sus a durat 50 minute de la intrare pana sa ma apuc sa consum efectiv; va dura minim 30 minute pana la eventuala urmatoare comanda. Deci s-au pierdut 80 minute pe o singura comanda avand in vedere ca in club stai maxim 180-220 minute.
— daca s-ar lua comanda in primele 3 minute, s-ar aduce in urmatoarele 3?! As consuma cel putin dublu, mai ales daca se si debaraseaza cum trebuie.
Inchipuiti-va un consumator de bere. Vine, se aseaza, pana ii vine prima bere au trecut 80 minute. In intervalul acesta de timp, ar fi consumat minim 3-4 beri daca ii erau aduse la timp.

Poate ca “analiza” si modul de a le exprima nu sunt ele cele mai bune si mai exacte (sunt extrem de obosit) dar sper ca s-a inteles ce doresc sa exprim: servirea rapida in medii cu consum mare creste incasarile! Debarasarea imediata a sticlelor/paharelor goale creste incasarile!

Servirea rapida in cluburi si terase poate creste consumatia cu pana la 60%. Am probat candva si ne daduse o valoare apropiata, dar depinde si de profil.

Mini vacanta. Excursie. Evaziune fiscala. Restaurante si cluburi

Ma gandeam sa scriu 2 sau 3 posturi in aceeasi zi sau maixim azi si maine pe subiectele pe care le voi dezbate mai jos…dar mai bine un articol putin mai lung. Oricum vreu sa scriu doua analize: una ceva de genul “de ce trebuie sa fie servirea rapida rapida in club sau pe terase” si 2 sa continui despre “cultura restaurantelor”

Am fost la Ploiesti pentru reuniunea de 10 ani de la absolvirea liceului. E tot un tip de turism. A fost excelent, mi-am incarcat bateriile si mi-am adus aminte de o gramda de lucruri. Fostii mei colegi sunt senzationali si mi-ar placea sa facem astfel de intalniri mai dese. Diriga si Profa de sport au fost senzationale. Mereu am simtit ceva special pentru Profa e sport si acum am mai aflat un motiv (nu numai ca jucam eu baschet si altele) si sentimentul e reciproc. Ii multumesc pentru tot. Diriga e superba.

Ce am vazut la Ploiesti…cu ochiul meu de om din turism, de om care traieste in comert si care face comert: cea mai mare evaziune fiscala, martor la 2 talharii, o cultura a restaurantelor cum nu cred ca va fi vreodata in Cluj/Ardeal, un concept de club cum nu am mai vazut in RO (eu nu zic ca nu mai exista dar in RO eu nu am mai vazut asa ceva). Pe rand..

Evaziunea fiscala: am fost cu alte 2 persoane sa luam pranzul la un restaurant “la KM”. Un restaurant pe care il stiam din clasa a XII-a, intro zona plina de restaurante (cred ca sunt cel putin 12 pe aceesi strada), un restaurant bun cu oarecare renume in Ploiesti. Inauntru, sus, era un botez, plin de lume. Jos inauntru, la fel plin, nu era eveniment ci pur si simplu. Pe terasa abia am gasit masa. Totul full si asta la ora 15. Am comandat, am mancat. Lumea manca, bea, se facea consumatie. Ce e de remarcat: preturile foarte mici (repet, intr-un restaurant frumos, dragut si cu renume) de genul 6.5 lei ciorba de burta + 1 leu smantana + 0.5 lei ardeiul (painea e gratis), un piept de pui cu garnitura la alegere=11 lei, o apa plata 4 lei iar media de varsta a consumatorilor era de peste 35 ani, venituri medii — sau cel putin eu asa am vazut. Ieftin. Ospatarul isi facea treba bine. Inainte sa cerem nota, s-au ridicat si achitat 4 mese in raza mea vizuala apoi s-au ocupat imediat. Cerem nota. Aceasta vine sub forma unei note de mana, fara nici o serie, stampila sau altceva. Eu: “va rog frumos sa imi aduce un bon fiscal pe nota asta stampilat ca imi trebuie pentru decont”– nu ca mi s-ar face decont pe mesele servite in vacante dar este un tertip al meu pentru a primi bonul fiscal din care vad de obicei rulajul, daca bat sau nu in casa etc. Imi aduce un bon fiscal care la ora 16:37 cand l-a adus era bonul nr.2 !! Doar 1 nota batuta in casa pana la mine. Pe langa asta, pe bon scria ca si produs : masa servita x 66 lei. Eu stiu ca trebuiau sa fie toate produsele servite. Am ramas masca, am platit si am plecat. Am ramas mut de cata evaziune fiscala.
Ma duc sa imi cumpar o curea dintr-un magazin gen Mall. O gasesc, ma duc cu ea la casa. Se uita vanzatoare, imi spune suma (ieftina ca e criza), ii dau banii si astept. Imi dau seama ca nu are de gand sa imi dea bonul si normal “se poate va rog un bon fiscal stampilat ca trebuie sa decontez”. Se uita mirata la mine, porneste casa de marcat (era oprita din buton) si imi da bonul fiscal nr.1. In fata mea mai vanduse 3 produse.
La clubul unde am ajuns aveau o singura casa fiscala, la intrare dar nu bateau absolut nimic pe ea.

Talharii: Duminica dimineata merg cu un prieten in “Obor” sa cumpere porumb si grau pentru porumbeii lui (e un mare columbofil). Eu ma uitam cum el tine de un sac si vanzatorul toarna cu “dubla” porumb. Langa ei, un tiganus d’ala cu carutul “sefu’ hai sa te ajut si bagam sacii in carut sa-i ducem la masina — 2 lei”. In timp ce si tiganusul (nu avea mai mult de 10 ani) tine acolo de sac incerca sa bage mana in buzunarul vanzatorului. Nu imi venea sa cred si exact cand vroiam sa zic (tiganul era aproape de succes), vanzatorul “ce faci magh vrei sa imi bagi mana in buzunar?! mars d’aci”. Nu l-a lovit, nu i-a facut nimic. Tiganul s-a indepartat si de la cel de langa a luat o punga cu mazare. Eram uluit. In timp ce mergeam cu prietenul meu printre tarabe pline cu vechituri, in fata noastra o doamna la vreo 55 ani mergea linistita cu geanta pe umar. Geanta mare cat un ziar. Un tiganus, la fel mergea in spatele ei si din cand in cand mai desfacea putin din fermoar si incerca sa cotrobaie pe acolo. M-am speriat. Am inteles apoi de ce trebuie sa te abtii in a lua atitudine. Mi-a explicat prietenul meu ca acei tiganusi mici sunt supravegheati de altii mai mari care intervin foarte hotarat in caz de vreo problema. I-am dat in grija banii mei cat timp ne mai plimbam el fiind mai “experimentat”. Am scapat fara nici o furaciune — in afara de domnisoara care ne-a vandut 7 mici si 2 cola si nea cerut cat 9 mici si 2 cola.

Cultura restaurantelor: am mai scris despre diferentele dintre consumatorii din sudul tarii si cei din Cluj/Areal. Am facut chiar un mic studiu de caz. In Ploiesti exista o strada, ii spunem noi — La Km, unde si pe dreapta si pe stanga sunt numai restaurante. Cu specific international, romanesc, pizza, italian etc. Sunt peste 12 lejer. Exista acolo un fel de lant de restaurante “Da Vinci” (in unul din ele — cel mai smecher — am avut noi masa) denumite 1, 2 ,3 dar care nu respecta acelasi concept. Sunt diferite ca si preparate, ca si programe ca si design. 2 din ele la KM, 1 prin centru. Lumea iese la restaurant! Chiar daca numai pentru 1 apa — in general 4 lei, sau o ciorba 7 lei cea mai scumpa. Dar lumea iese. Se iese la plimbare si se opreste la cate un restuarant. Sunt restaurante dragute, lucrate cu bun gust chiar daca cu materiale ieftine. Da. Se pot face lucruri frumoase cu bani putini. Iar preturile nu mai zic. Pe langa toate astea, fiecare restaurant are fiferite mecanisme la indemana pentru a fideliza clientii. Dau explemplu unuia: formatie live care chiar daca suntem in Ploiesti (patria tiganilor si a hotilor) nu canta manele — muzica usoara, Dan Spataru, Catalin Crisan, Zaraza etc si internationala. Si suna foarte bine. Pe langa asta, solista (era o ea) nu statea acolo pe scena; se plimba printre mese, fara sa deranjeze, fara sa cerseasca cinste. Facea show. La fel toti ceilalti din formatie. Ei nu se plimbau printre mese dar acolo unde stateau faceau show — dansau si ei, radeau se distrau. Apoi au venit 2 fete si 2 baieti care au dansat mai intai ceva dansuri mai ritmate gem merengue parca in costumatia necesara. Apoi dans sportiv. Apoi adnsuri populare. Senzational. Lumea manca, bea, ii aplaudau. Spectacol. Asa e pe fiecare resturant aproape. Poate ca si de aceea iese lumea. O sa mai dezvolt. Ideea principala e ca din punctul asta de vedere Ploiestiul este mult peste Cluj. O sa dezvolt. A…da… in centru sunt niste restaurante chiar spectaculoase, in case vechi boieresti. Spectaculoase. Ieftine si tot cu spectacole.

Cluburi
Ploiestiul nu are. De fiecare data cand am fost acolo, am constat lucrul asta…Dar acum am descoperit ceva deosebit. Ceva ce nu am mai vazut in Ro si nu am auzit sa mai fie undeva. Deci: in afara orasului, pe o sosea de centura sau ceva de genul, la vreo 5 km de oras. Ziua piscina (are dimensiuni de 12m x 17m — masurate la pas) cu sezlonguri faine si cu baldachin, verdeata multa, materiale nu scumpe, nu ieftine dar cu bun gust. Am inteles ca e ceva “mai de fitze”…mai de fitze fata de ce?! In fine ca piscina pe langa dimensiuniel mici ale luciului de apa nu ai ce sa comentezi. Foarte frumos. Cu lumini in apa…putin mai deosebit. Un jacuzzi de maxim 8 persoane. Seara, se strang sezlongurile si in locul lor se pun mese si canapele (din piele sintetica alba), se creaza o ambianta cu lumini si toata locatia devine un imens club. Cu DJ, potai si veverite. Trec peste greselile copilaresti ale managementului care la peste 1000 persoane au doar 6 chelneri si 2 barmani, un bar de doar 5 m lungime si o servire extraordinar de lenta. Trec peste toate astea dar spun ca daca ar face cateva modificari din punctele astea de vedere vanzarea i-ar creste cu cel putin 100% (o sa mai scriu pe tema asta) si spun ca era un loc deosebit. Ceea ce era si mai frumos erau tinutele: atat de club (gen bamboo) cat si de plaja sau supersimplu. Atat la fete cat si la baieti. Pe cuvant ca m-a impresionat ce am vazut si ma gandesc ca asa ceva in CLuj ar rupe toate normele (dau idei). Ceea ce nu mi-a placut la clubul respectiv si nu pot sa trec ca e si oarecum amuzant…inteleg si zona…am intrat cu mai multe persoane o data, colegii de clasa. Eu am intrat primul bla bla, poate am creat si o anumita impresie, sau lookul meu cu cicatrice, hainele…Bodyguardul de la intrare, pe langa ca era ceva de speriat(mare rau de tot si urat si tatuat) mi se adreseaza direct si hotarat ” Ai pistolul la tine?!” “Nu”. “Ai spray”. “Nu”. Foarte mirat “Cutit?!”…”Nu domne nu am nimic de genul la mine dar ar trebui sa am?! Sa imi fac griji?! Sa ma duc repede sa imi iau?! Imi trebuie?!” El oarecum amuzat dandu-si seama “Aaaa…nu sefu’…am intrebat si IO asa ca prostu sa nu te mai controlez…hai distractie placuta!”

Urmeaza maine sau poimaine sa fac la modul pertinent una din analizele promise in introducere.