Toti am facut interviuri cu licentiati cu 10 sau masteranzi cu note mari, ani terminali etc care veneau in fata noastra pentru posturi de conducere, aveau pretentii cel putin exagerate dar habar nu aveau cat e TVA-ul la cazare, care e treaba cu taxa hoteliera–de unde cum ce cat, cu tehnici invechite si care nu se pot aplica. Invariabil scuza acceptata de noi si impinsa la inaintare de ei una singura:lipsa de experienta! Nu aveau cum sa lucreze, sau cum sa ocupe astfel de posturi si in acelasi timp sa invete (atat de bine). Nimeni nu le-a dat sansa pe acele posturi…

De acest lucru m-am lovit si eu candva…nu ca as fi fost ceva masterand…nici vorba! Eu nu terminasem facultatea cand conduceam unul din cele mai bine cotate la acea ora hoteluri din Cluj.Eu am luat-o de jos…subordonat ospatarilor si receptionerilor.Nu aveam de unde invata.Invatam de la sefii mei si atat.De multe ori nici acestia nu ma ajutau foarte mult.Carti?!Mi-am cumparat atat cat imi prmitea bugetul. Autodidact, din greseli si din ce vedeam la altii.Cand vorbeam cu altii mai buni ca mine nimeni nu ma ajuta.

Cand am depasit toate aceste bariere si am inceput sa cunosc in cele mai mici amanunte “o unitate hoteliera” mi-am promis mie ca o sa-i invat pe toti care vor vrea!Tot ce stiu.Oricum invatam reciproc. Am avut atatea de invatat de la studenti de anul I….

Si asa am facut.Am acceptat aproape orice fel de practica propusa de Universitatile din Cluj, de Centrele de training, pe oricine venea si vroia sa invete. Am avut chiar dispute pe aceasta tema cu unul din patronii mei care a acceptat ideea pana la urma. Eu nu numai ca ii invatam pe acei studenti cu ce se manaca dar invatam si eu de la ei. Sa vedeti cum arata un brain storming de 5-6 studenti de profil pe o tema data! Extraordinar.Ii consider in acelasi timp o mana de lucru gratuita…le dau de lucru! Sa vedeti cu cata bucurie fac un calcul, o tema, un traseu, un program pentru cameriste etc. In timp am ajuns sa vad din acei studenti angajati in alte hoteluri; posturi mai bune sau mai slabe dar sunt angajati. Angajatorii lor sunt multumiti de ei! Asta e cel mai important. Cu timpul mi-am dat seama ca mi se poate reprosa mie “nu i-ai invatat bine! A fost in training la tine si nu stie nimic!” Asta nu pot accepta si de aceea de la un timp parca imi dau si mai mult silinta cu ei.

In momentul de fata amin training cativa studenti veniti prin  Centrul de Training, unul de la UBB si unul pe care il ajut la licenta. Fara nici o pretentie materiala!Nu am avut asa ceva si nici nu o sa am.

Prin intermediul unui coleg de breasla am am aflat de un nou program de training prin UBB care si renumereaza atat societatea care accepta in trainig cat si trainerul dar mai ales pe practicant.Beton.Ce motivare pe ei! Vreau si eu…atat pentru societate cat si pentru trainer — seful de receptie, seful de restaurant; eu o sa dau o masa tuturor practicantilor pe renumeratia mea.Sic!

Sun la persoana care se ocupa, preparator la UBB- turism. Nu inteleg de ce tocmai ATHOS**** care a colaborat mereu excelent cu toata lumea nu este in program…in fine.Asta e. Nici o problema.Poate ca exista o relatie intre ei si centrul de training care e gratuit si sa nu se incurce si alte astea. Eu cred ca ar fi trebuit sa fim primii intrebati. Dar asta e, nici o problema.Inchid si sunt putin dezamagit. Intre timp un student al profesoarei respective imi da un mesaj “tocmai ai vorbit cu profa x”. Ii raspund ca da si imi vad de treaba.Peste putin timp ma suna studentul care imi spune ceva de genul “a facut profa misto de voi hotelierii ca acum ca se dau bani sunati voi dupa practicanti!Pana acum nici nu vroiati sa auziti!”.

Am luat aceste remarci ca pe un afront personal. Am inceput sa sunt la centru de training si sa le spun ca nu accept asa ceva ca eu mereu am raspuns pozitiv etc. Mi-au dat dreptate. Apoi am vorbit cu mai multi profesori si responsabili din cadrul programului si nu numai care toti mi-au dat dreptate. Am vorbit si cu profesoara respectiva. Mi-a dat dreptate. Dar o alta dreptate decat cea la care ma asteptam initial si la care ader.Ceva de genul  ”Ne cerem scuze fata de dumneavoastra; nu se aplica dumneavoastra”.Atat.Am inteles la ce se refereau si le dau dreptate!

Dragi colegi, va rog in acelasi ca si coleg dar ca si fost student, ca incepator: acceptati studenti in practica!

E numai vina noastra a tuturor hotelierilor pentru remarca doamnei profesor!

Cu cat acceptam in practica cu atat e o sa apara EXPERIENTA si o sa mai dispara din plangerile noastre: nu au experienta, nu stiu nimic.

Se intorceau in septembrie-octombrie si isi cautau de lucru aici.Unii erau luati inapoi altii mergeau in alte parti cu “de anul asta nu mai plec”. Era groaznic.

Dar acum…ce ma bucura! Dl Radoiu a spus intr-un interviu anul trecut “pleaca musculosi si se intorc fortosi”.Asta era valabil si foarte adevarat.Acum se intorc ca si niste catelusi plouati, cu coada intre picioare, accepta salarii si conditii pentru care inainte ti-ar fi trantit telefonul in nas.

Nu exista saptamana sa nu primesc 1 telefon de la o persoana care in anii trecuti ma lasa cu ochii in soare “salut…bla bla bla.M-am intors.Caut de lucru.Nu mai plec.Hai va rog.Bla bla bla”.NU.

Acum daca dai un anunt ca angajezi bucatar, ospatar, camerista o sa se faca coada la poarta. Fratele meu lucreaza in cu totul alta industrie si imi scria:

Bagh ! Am avu azi o revelatie. Nu ma puteam abtine sa nu povestesc.
Ieri am dat anunt in ziar pt un post de sofer categoria C+E. Azi au inceput sa sune telefoanele si s-a facut coada la poarta. Faxul s-a blocat.Am peste 60 de apeluri. M-am ascuns in sala de consiliu si am vb. cu Dora sa spuna ca nu ma aflu in localitate. Sunt obosit rau. Am la poarta o cohorta de ostasi de toate varstele, de toate natiile care vor sa darame Troia. Deja ataca pe planuri care imi depasesc cu mult fortele. Dau exemplu : Suna tel. Raspund :
- Alo ! Pentru postul de sofer am sunat. Mai e valabil ?
Eu: - Da.. dorim…. si nu apuc sa imi termin ideea, ca vocea hotarata de la capatul liniei ma intrerupe aspru :
- Auziti ? Da’ ce salariu dati ????
Atunci am inteles ca razboiul e pierdut. Am cerut regruparea, mi-am inchis telefonul, am scos faxul din priza si stau ascuns in sala de consilui. Sunt convins ca vor venii peste mine buluc sa intrebe daca dau bonuri de masa…
Imi pare rau pentru ce am facut…. Se aproprie sfarsitul…

Exact asa e si la noi acum.

Si…personal cu probleme!