Cocky

Marius  – o sa il cunoasteti ca merita, este Magic5 despre care vorbeam in articolul anterior – m-a sfatuit candva sa nu fiu cocky…nu fusesem foarte cocky, sau fusesem…anyway Marius m-a sfatuit sa nu fiu cocky. Si l-am ascultat intrucat omul asta chiar ma incita si ma face sa fiu altfel si e un om cu altfel de idei. Si il ascult de multe ori cand ne contram in idei..

Dar azi nu pot sa nu ma intreb cocky asa “oare cate delivery/pizza/restaurante au pre-order pe anumite produse?!”. Am introdus ieri Cheese Cake  si am considerat ca am facut mai mult decat suficiente portii si chiar am decis ca la inchiderea de tura azi, vom manca noi, va lua personalul, vom da la vecini spunandu-le ca maine nu il mai putem pune in vanzare. S-a dus foarte bine ieri. Nici nu am realizat cat de bine s-a dus, ieri a fost cred in primele dati cand nu  m-am uitat pe topul de vanzari la inchidere de tura…Azi au inceput comenzile de pranz cand la un moment ne dam seama ca mai sunt DOAR 4 felii de Cheese Cake! A fost un moment de liniste…am deschis de 3 ore… Si coplesit de aceasta incredere si de acest feedback am pus pe facebook o postare cu multumiri pentru incredere si “pre-order”. A sunat telefonul la maxim 3 minute. 1 felie. Pana sa scriu postul asta, inca 1.

NU, nu mai poate fi facut pentru azi. Procesul tehnologic si tot ce trebuie sa facem presupun minim 12 ore.

Asta nu face decat sa imi dea incredere si in acelasi timp sa ne oblige! O sa fim mai buni, mai perfecti!

Mai e un restaurant care ar trebui sa ia pre-order ! Eu am facut o data pre-order si o sa va spun eu mai multe despre el. Este vorba de Restaurant Orizont Ploiesti! In opinia mea cel mai CORECT si CINSTIT restaurant din Ploiesti – iar ca preparate…”gustul autentic de odinioara”

Multumim!

 

A subestima

Subestimarea. As putea incepe cu “story of my life” dar am un prieten care a fost si este si mai subestimat decat am fost eu vreodata. Dar cu el si despre el alta data…el e din pacate si cel mai ghinionist om din lume!
De tanar intrat in industrie am invatat ca niciodata sa nu subestimez! Sa nu imi subestimez colegii, sa nu imi subestimez sefii, sa nu imi subestimez subalternii, sa nu imi subestimez colaboratorii, partenerii etc. Sa nu imi subestimez niciodata clientii/oaspetii si sa nu judec nimic preconceput. Niciodata. Mai bine ii supraapreciez. Asa nu ai surprize care sa te ia prin surprindere, nu ai suprize sa fii prins cu garda jos.
Si m-am ghidat dupa acest principiu. Nu am subestimat pe nimeni si nimic si am cercetat temeinic inainte sa ma pronunt. Si am castigat. Aproape nimeni nu m-a luat prin surprindere. Si am fost constient de lucrul asta si mereu l-am avut in vedere.
Cat despre mine…am avut si am un avantaj enorm datorita faptului ca sunt subestimat. Constant subestimat. Ma refer in tara, in cariera din tara si de catre oamenii din tara. Afara oamenii aia, stiu din prima in principiu cu cine si ce au de-a face. Afara e altfel. Vorbim de tara. Constant subestimat. Indiferent in ce punct al carierei mele am fost, aproape mereu am fost subestimat. De toti. De colegi, de prestatori, de multi. La inceput eram extrem de tanar pentru functiile ocupate – se uitau oamenii la mine si nu se gandeau ca negociaza cu un om extrem de bine pregatit pentru acele negocieri cu traininguri in spate, cu practica, cu experienta, cu studii in sensul ala. Tot ce vedeau in fata ochilor era un pusti. Si il tratau ca atare. Si ii lasa acel pusti fara discount-uri si fara avanaje si le vindea ce vroia el, cum vroia el. Erau nepregatiti, il subestimau. Pustiul stia din primele 3 secunde lucrul asta si facea uz. Nici nu isi dadeau seama ce i-a lovit. Mai tarziu pentru look si pentru metoda de abordare — care culmea era controlata si premeditata. Eram putin neingrijit in look, putin nepasator. Aveam un alt tip de abordare pentru functiile ocupate. Totul era controlat. Stiam din primele secunde si aveam strategie. Nici nu isi dadeau seama ce i-a lovit. De cele mai multe ori reveneam si acordam o situatie win-win si astfel solidificam o relatie pe care o regasesc si azi dupa ani si ani de zile. Desi incheiam mereu cu avantaj si cum vroiam eu, reveneam de cele mai multe ori si acordam situatii win-win. Am fost mereu fair play si am dat dovada de etica. Cu cine a meritat.
Am fost subestimat de catre angajati.Cand dadeam consultanta-audituri, chiar si in locurile unde am fost angajat etc. Si aici totul e controlat de la looks la ceeace ce arat ca stiu si nu stiu. Angajatii Unitatilor ma subestimau. Nici nu isi dadeau seama ce i-a lovit. Imi aduc aminte de episoade in care F&B ma tratau de sus si apoi nu stiau ce e ala food cost sau brake down si nu stiau sa explice nimic din activitatea de F&B – ei erau ospatari cu o responsabilitate putin mai mare dar habar nu aveau de F&B in adevaratul sens. De alti sefi de departamente care pana in ultima clipa traiau cu impresia ca nu stiu despre ce e vorba…ca asta e venit cu pluta. Desi azi, in era digitala exista posibilitatea sa stii foarte multe despre o persoana inainte sa dai noroc cu ea.
Imi place sa fiu subestimat. E un avantaj pe care l-am avut mereu si l-am controlat.
Nu subestimati. Nu judecati dupa aparente. S-ar putea sa aveti surpriza ca un client care “nu pare” sa stie mult mai mult decat dvs despre muschiul de vita 😉 . S-ar putea ca un coleg nou sa fie mult mai pregatit decat lasa sa se vada. S-ar putea ca asistentul sa fie putin overqualified si tot asa.
Toate astea se invata cu experienta si rabdare. Si bineinteles o capacitate marita de asimilare. Si pregatire.
Imi place sa fiu subestimat.

Aventura incepe.

Dar nu e o aventura ci e dragoste! 🙂

O conjunctura de evenimente fericite m-au facut sa ajung tocmai in Algeria. Sa lucrez in Algeria.
Si nu asa oriunde si pe orice post ci la Sheraton — Club des Pines.
Si sa folosesc o tastatura ‘frantuzeasca’ adica ‘azerty’ si alte cateva taste pe care acum abia le gasesc desi mai am putin si fac 1 luna decand lucrez cu tastatura asta.
O sa scriu despre ce inseamna un sistem…un sistem care dupa ce il intelegi si il cunosti este foarte simplu in sinea lui dar extrem extrem de eficient. Ce inseamna standarde si respect (pentru tot ce se poate de la firul de iarba pana la client si competitori etc).
Dar o sa scriu ce insemna si sa copiezi sau sa incerci sa imiti si sa faci asta pe jumatate. Nu e cazul aici in locatia asta….dar inca din primele zile petrecute aici, cand eram in training si recunoastere mi-am dat seama ca totul (in afara de dimensiuni care sunt extrem de mari in comparatie cu ce am intalnit eu pana acum –si credeti-ma ca am intalnit dimensiuni) dar totul imi este extrem de familiar. O parte a organigramei, a modului de a organiza unele lucruri…cunosteam aproape tot in proportie de peste 70% in departamentul meu si ma miram atat eu cat si trainerul meu ‘deci stii ce e si care e treaba EMS-ului?!’ ‘-da. in proportie de 70-80% stiu. Am avut ceva asemanator dar il chema altfel’ si multe alte exemple mult mai convingatoare.
Am cunoscut multe locatii in cariera si am lucrat/colaborat/consultat multe. Pe unele le iubesc, altele imi sunt dragi iar de altele nu vreau sa imi amintesc. La propriu vreau sa le uit. Le iubesc pe cele din Cluj si stiu ele care. Si le multumesc. Imi sunt dragi mai multe…una in mod special. Mi-a placut totul acolo si sunt sigur ca daca lucrurile erau putin altfel as fii reinnoint 1000 de contracte si cu siguranta as fii ajuns sa o iubesc ca pe cele din Cluj. O locatie foarte mare pt RO. Conference&room. De acolo cunosc ce se intampla aici.Numai ca acolo….exact lucrurile care aici fac diferenta si fac acest sistem extrem, extrem de eficient sunt gresit aplicate si gresit ordonate si gresit…nu sunt multe dar sunt exact alea care conteaza.
Despre unele dintre ele, pe curand.
Am eu una bucata zicala ‘roata a fost inventata de mult! trebuie sa o luam si noi si sa o invartim in ritmul nostru, asa cum putem si noi’. O sustin in continuare cu adaugarea ‘numai sa nu strambam roata’

Acelasi lucru cu abonarea la articole: mail la predescu.ng@gmail.com cu “abonare” si veti primii instiintare de fiecare data cand public!

Placut surprins

Duminica Restaurantul Hotelului Athos**** a fost gazda botezului fiului lui Cosmin–bucatar la Athos. De Cosmin nu ati citit pana acum ca si personal al hotelului. Ati citit de maestrul Eugen si doctorul Sami desi despre absolut toti care lucreaza aici as putea scrie pagini intregi. Despre ei ca oameni si despre ei ca profesionisti, colegi etc. Cu timpul.
Cosmin e un bucatar foarte bun. Nu glumeste niciodata cu munca, isi face treaba foarte constiincios. Are si defecte ca noi toti de altfel. Dar asa cum sunt toti de aici, adica super ok, intotdeauna m-am putut baza, ata eu cat si restul colegilor pe serviciile lui si disponibilitatea lui. Are niste glume celebre in cadrul unitatii una care a dus la aruncatul telefonului meu (regretabil dar pe moment nu am mai gandit limpede) cand in urma raspunsului lui “tu!” un ospatar a plecat brambura si alta cu “labarelele” dar despre astea poate alta data…
Bun. La botez, Cosmin si-a adus niste prieteni bucatari care au facut ei acolo tot…
Bun…in urma acestui botez, la care cu regret dar chiar nu am putut sa particip, Athos s-a ales cu un preparat nou. Senzational si absolut unic. Doresc sa spun ca in sutele de mese organizate la care am luat parte — de la coktailuri simandicoase, deschideri, receptii sau primiri, nunti cu staif etc– nu am intalnit acest preparat. Ca si continut, sa zicem ca l-am intalnit desi nu in continutul in care il vom face noi ci doar semanator! Ca forma si prezentare niciodata! Stiu ca cel putin in Cluj Napoca vom fi singurii care o perioada vom avea acest preparat. Sa va zic…e vorba, in mare de piept de pui, gorgonzola/cascaval afumat bla bla si pane. Nu o sa va zic decat la cerere reteta exacta, forma de prezentare si fluxul tehnologic! O sa o zic la cerere promit! Intra in formarea unei gustari reci sau pe bufetul rece. Senzational. Si va recomand sa-l incercati la primul eveniment organizat de si la Athos (caci il voi recomanda la orice eveniment).
Bravo baieti! Zilnic invat si aflu ceva nou!

P.S. Pentru abonare newsletter ori de cate ori e scris un nou articol va rog mail cu titlul “abonare” la gabi@gabrielpredescu.ro — asta ca tocmai am fost intrebat