Am primit un cadou frumos

Gratie vrajitorului  de la Magic5  mi-am regasit bucuria acestui spatiu. Baietii de la Magic5 chiar se pricep – vrajitor si gremlini lucreaza intens si lucreaza bine. Asa am redescoperit bucuria acestui spatiu…pe care promit sa il utilizez tot mai des. Stiu ca am mai spus acest lucru dar mereu, din lipsa de timp, din lipsa de spatiu gaseam scuze si nu reveneam niciodata.

Acum am atatea povesti sa va spun…despre Algeria, despre Maldive, despre Statele Unite…Maramures, Snagov, Pizza…si multe multe povesti si ganduri.

Ganduri personale, impresii si opinii pe care mi le asum asa cum mereu mi-am asumat ceeace am facut!

Bine v-am regasit!

Al vostru,

Gabriel Predescu

 

Sarbatorile pentru noi

Sarbatorile pentru noi, Horecarii, sunt cele mai grele momente. Le-am urat din suflet si le urasc si mai tare acum. Indiferent de scara ierarhica, de ce iti propui si cum iti propui, de ce faci si cum faci. Le-am urat cand eram operativ, le-am urat si le urasc ca executive si le-am urat si le urasc ca pozitie A+.
Le uram cand eram departe de familie dar oricum eram tot la lucru. Le urasc acum cand desi acasa, desi imi propun sa imbin lucrul cu placutul de Revelion.
Sarbatorile sunt momentul acela cand noi lucram si altii se distreaza — desi nu asta e problema! Nu numai ca lucram dar lucram si muuuulte muuulte ore. Suntem buimaci si nu mai stim nici sa stam bine in picioare. Incercam din tot sufletul sa fie totul impecabil desi noi luam pastile sa rezistam fizic si psihic.
Eu am vrut sa si lucrez sa ma simt si bine alaturi de sotia mea. Am vrut si am incercat sa fiu aproape de departamentele cel mai greu incercate in perioada asta F&B si receptia (cu tot ce presupune ea).
Cred eu ca i-am ajutat si sustinut, indrumat asa cum trebuie. Osptarii sunt epuizati si ei. Bucatarii la fel. Toti sunt la pamant — incerc sa le ridic moralul putin, mai e doar 1 zi din pachet (oamenii astia lucreaza din data de 30.12-2015 pana pe data de 02.01.2015 la foc automat, organizati pe schimburi dar “dormind” in Resort-o sa explic in alt articol de ce prefer intotdeauna sa tin oamenii on site in astfel de cazuri desi este evident)
De sarbatorile astea data asta am reusit cateva performante in premiera…. am sfarsit atat de epuizat cum nu am fost absolut niciodata. Epuizat, consumat, obosit atat fizic cat si psihic. Nici pastilele nici cuvintele dulci ale sotiei si prietenilor nu m-au pus pe picioare — un somn de aprox 3 ore intrerupt de doar 4 telefoane si un dus au fost lucrurile care m-au facut sa iau cina si sa fiu iar in restaurant si nu la spital. Nu eram in halul asta nici cand lucram legat 5-6 zile cu doar 3-4 ore repaos la 24 ore. Probabil si varsta incepe sa isi spuna cuvantul?! Desi feelingul de satisfactie per total al clientului este unul foarte pozitiv, datorita unor probleme organizatorice pe care nu le puteam controla de la venirea mea pana acum in unitatea pentru care lucrez , lucrurile nu arata la fel de bine per cazuri individuale si nici interventiile mele nu au reusit sa repare foarte mult in unele cazuri. Am fost injurat de un client pentru ca nu a inteles ce ziceam si ce vroiam eu sa-i transmit – eu vroiam chiar sa fac ceva add value. Am reusit pana la urma sa il fac sa inteleaga macar partial dar tot e doar partial si eu am fost tavalit. A inceput sa imi tremure din cand in cand mana dreapta – asta chiar ma ingrijoreaza mai mult decat orice sincer sa fiu. Am ajutat baietii sa ridice ceva mobilier si ma doare spatele de 2 ketonale.
Ceva nu e ok. Chiar nu e. Nu stiu exact exact ce trebuie sa fac–gresit spus dar nu gasesc o exprimare…experienta, tot ce stiu, feelingul meu ma indreapta spre solutii care stiu ca vor functiona dar pana la implementare mai e mult de tot.
Urasc sarbatorile! Si credeti-ma ca orice bucatar , orice ospatar, orice receptioner, femeie de serviciu, electrician orice lucrator in Horeca le uraste!
Eu unul le urasc acum mai mult ca niciodata.

La multi ani ROMANIA!

E clar pentru toata lumea ca exista si turism patriotic? Eu zic ca e destul de clar. Lumea merge de la sute de km sa vada Alba Iulia azi. Sa vada Bucurestiul azi. Da, acest mic turism patriotic si fix a fost impletit cu minivacanta de 1 Decembrie. Asta e clar.
Nu vorbesc despre turismul creat de minivacanta de 1 Decembrie. Ci de turismul patriotic — in unele cazuri de curiozitate. Exista si trebuie valorificat de operatori in sprijinul si ajutorul clientului!
LA MULTI ANI ROMANIA!

Restaurante Romanesti in S Florida

In spiritul corespondentei din 2012 si al articolul anterior, continui a va reda un alt material trimis pentru Horeca.ro.

Scurta analiza a restaurantelor romanesti din Florida

Sau cel putin a restaurantelor romanesti din Florida pe care le-am gasit eu…si am cautat peste tot pe unde am umblat in Florida. Sunt 2 in Hollywood–Miami si unul in Naples. Nu am gasit nici unul in Orlando, Tampa etc.
Cele trei au abordat metode total diferite de “restaurant roamanesc” fiecare cu succesul lui, mai mare sau mai mic.
Avem asa (pentru a nu face reclama sau antireclama nu voi da nume): un restaurant romanesc in Naples, micut, se vrea cochet proprietare fiind doua surori. Povestea este interesanta a restaurantului si se gaseste in promovarea acestuia. Una din proprietare a fost bucatareasa, cealalta era stabilita in America, dupa ani s-au reunit si au deschis micutul restaurant din Naples. Promovarea este directa catre mancarea pe care te astepti sa o intalnesti :Romanian&Hungarian Food din moment ce doamnele sunt din zona Oradea. Ca si roman credeti-ma ca vrei sa manaci cateodata mancarea ca acasa…din pacate atat eu, cat si multi alti romani care au fost in acest restaurant nu am avut parte nici de mancare romaneasca ca acasa, nici de mancare ungureasca ca acasa si nici macar de vestita ospitalitate a romanilor. Pacat. Foarte pacat. Am fost de-a dreptul socat dupa prima experienta si am intrebat in stanga si in dreapta despre acest restaurant. Din pacate, impresia este generala si dura in cadrul comunitatii de romani in care ma invart si care au mancat in acest restaurant si anume: nu mai mergem niciodata…si asa si este. Din pacate nici americanii care merg sa manance mancare romaneasca sau ungureasca acolo nu prea mai revin…cei care stiu ce ar trebui sa primeasca. Un restaurant pe care cu mahnire toti romanii din jurul Naples il ocolesc. Si are deasupra ditamai reclama…romanesc. Dureros de fiecare data cand trec pe acolo.
In Miami in schimb…se schimba foaia…si de multe ori conducem cele 2 ore dintre noi si Miami cu gandul de a manca obligatoriu indiferent de timpul pe care il avem la unul din cele doua restaurante romanesti.Nu ascund faptul ca o data am condus 2 ore dus si 2 ore intors numai ca sa mananc la unul din ele…
Unul este mai vechi…si poarta numele unei regiuni din Romania. O regiune foarte culinara. E in centru Hollywood-Miami dar totusi pe o straduta putin laterala. Numele spune totul despre mancarea de acolo si la ce sa te astepti. E nume Romanesc mare. Ambianta e si ea romaneasca…mobilierul putin mai vechi in contrast cu absolut tot ce gasesti in restaurante aici, fetele de masa…cand intrii te simti intr-un restaurant de acasa obisnuit. Nimic deosebit nimic iesit din comun.Chelnerii toti romani. Meniul….tot, tot este romanesc. De la cum arata (uneori mai scorojit) pana la ce contine. Un meniu bogat, bine alcatuit si numai cu mancaruri romanesti.Foarte bogat nu e neaprat un lucru bun intrucat e atat de bogat incat nu gasesti tot timpul ce vrei…si aici nu este neaprat restaurantul de vina dar aprovizionarea este greoaie mai ales cand gatesti — asa cum o fac ei– cu majoritatea ingredientelor romanesti si produse romanesti. Ospitalitatea romaneasca e la ea acasa. Serviciul e peste ce se intampla in tara in restaurantele de fite. Mancarea, muzica si atmosfera, te fac sa te simti bine, sa te simti ca acasa, sa nu vrei sa mai pleci.
Celalat…celalt e chiar in buricul targului in Hollywood-Miami. Actionar este o persoana mondena din Romania, cu pretentii si care stie ce face. Singura problema e ca daca nu ai stii din ziarele romanesti ca acolo e un restaurant romanesc, sau nu ai cauta mai amanuntit pe dr.google ai putea trece foarte foarte usor pe langa el fara sa stii ca acolo este un restaurant roamesc. Numele nu spune absolut nimic in acest sens iar la prima vedere aruncata pe meniul afisat in strada vei crede ca e un restaurant cu specific italian. Si totusi. Terasa, restaurantul, sunt in nota cu ce gasesti intr-un mare centru…luxos dar nu opulent, mobilier de calitate si foarte bine intretinut, inventar la fel. Uniforma ospatarilor este si ea una eleganta si de tinuta spre deosebire de celelalte. O data intrat si asezat la masa ti se aduc atat meniul in limba engleza si cu specific italian cat si cel romanesc. Un deliciu, o sarbatoare pentru ochi si nu numai. Am indepartat rapid meniul englezesc. Am servit meniuri complete…inca prea complete intrucat niciodata nu am putut manca tot. Icrele de crap sunt icre de crap ca la mama acasa. Ciolanul cu fasole. Totul e la superlativ. Ospatarii toti romani iti vorbesc cu mandrie despre bucataria de acolo si de tanti X de la bucatarie care este bucatareasa sefa.
Revenim cu drag in Hollywood-Miami ori de cate ori se iveste ocazia si trece cu durere pe langa restaurantul din Naples. Toate au in felul lor succes dar de departe cele din Miami ne fac sa fim mandrii.
Orlando cred ca ar fi un loc propice unui restaurant romanesc…cine stie?!